Proiecte in lucru
Aici veti descoperi proiectele la care sint lucrari in desfasurare. Acestea sint in diverse stadii de finalizare.
Cu toate ca nu stim sigur daca aceste aparate vor fi finalizate, va rugam sa ne scrieti daca va place ceva. Imaginile reprezinta doar stadiul in care sint proiectele in prezent.
Cu toate ca nu stim sigur daca aceste aparate vor fi finalizate, va rugam sa ne scrieti daca va place ceva. Imaginile reprezinta doar stadiul in care sint proiectele in prezent.
ESR
De cind am proiectat si realizat acest ESR am mai invatat cite ceva... Microcontrolerul are un comparator integrat (stiam si in 2015 dar nu aprofundasem programarea). Asa ca am decis sa il folosesc. Iar acei semireglabili de ajustare ...parca nu mai sint asa moderni in aceasta epoca. Sint deja eliminati.
Actualizare 2021
Proiectul este finalizat (program, cablaj) si testat. Modelul anterior a fost modificat in sensul ca nu mai utilizeaza semireglabili.
Actualizare 2021
Proiectul este finalizat (program, cablaj) si testat. Modelul anterior a fost modificat in sensul ca nu mai utilizeaza semireglabili.
Multiscope LCD
Acest aparat va avea functionalitate duala: multitester (la fel ca MT04) si un mini-osciloscop.
Utilizeaza un afisaj cu 2x12 caractere.
Osciloscopul va masura frecventa si amplitudinea semnalului alternativ.
Utilizeaza un afisaj cu 2x12 caractere.
Osciloscopul va masura frecventa si amplitudinea semnalului alternativ.
2022
Multiscope GLCD
Acest aparat va avea functionalitatea multitesterului (MT04) si va avea si un osciloscop.
Utilizeaza un afisaj cu 64x128 puncte.
Osciloscopul va masura frecventa si amplitudinea semnalului alternativ afisat.
Prototipul va avea 5 butoane si va fi utilizat si la dezvoltarea de jocuri.
Aparatul are un cablaj cu trasee pe o singura fata si este cu totul montat intr-o cutie adecvata.
Acesta este doar un model de lucru.
Utilizeaza un afisaj cu 64x128 puncte.
Osciloscopul va masura frecventa si amplitudinea semnalului alternativ afisat.
Prototipul va avea 5 butoane si va fi utilizat si la dezvoltarea de jocuri.
Aparatul are un cablaj cu trasee pe o singura fata si este cu totul montat intr-o cutie adecvata.
Acesta este doar un model de lucru.
Frecventmetru pina la 1GHz
Realizarea acestui aparat are o motivatie interesanta.
Adevarul este ca momentan nu avem in plan sa masuram frecvente decit pina la circa 150 MHz.
Si mai adevarat este ca in imaginea de mai sus este prezentat un divizor de frecventa.
Dar iata comentariile - evident, doar pentru amuzament:
Pe vremuri, daca doreai un radiocasetofon ..."ca lumea", mergeai pe Str. Covaci (in Bucuresti) si sigur gaseai: SONY, SANYO, PHILIPS, NORDMENDE, ITT, AIWA, SHARP etc etc - sigur ca nu in magazin...pe strada, trebuia sa intri in vorba cu niste oameni... Poate uneori gaseai si in consignatiile din zona.
Dupa ce cumparai aparatul mult dorit observai ca aparatul de radio avea banda de MF CCIR 88-108MHz.
Aceasta banda trebuia modificata in OIRT 65-73MHz, altfel nu "prindea nimic". Se rezolva uneori destul de usor. Primul radio modificat de mine a fost un SANYO M2402 2F - acela cu scala rotunda (am gasit in zilele noastre si schema). Era prin 1980...dar asta e alta poveste.
In vremurile acestea, daca mai ai un radio cu norma OIRT trebuie sa il modifici pe norma CCIR- deci invers decit pe vremuri...ce vremuri: iarna era iarna, vara era vara, ma rog.
Chiar asta intentionez acum: sa modific un radio Interson (fabricat de Electronica si avind norma OIRT) pe 88-108MHz.
Multi vor spune ca nu mai are rost fiindca un telefon mobil de dimensiuni mici are deja radio. Asa e!
Acest divizor va fi conectat la un frecventmetru ce masoara pina la 10MHz si astfel vom putea masura si frecventa oscilatorului local al aparatului de radio.
NOTA:
-nu e un secret, circuitele integrate erau nemarcate, de pe vremuri
-divizorul functioneaza
-pentru amuzament: incercati sa identificati producatorul componentelor utilizate, daca nu reusiti --- scrieti-mi.
IC- CDB 490 fabricat de IPRS Baneasa
Rezistor rosu?
Rezistor verde?
Diode?
Tranzistor??
Oscilatorul a fost modificat in limitele gamei prin modificarea bobinei (s-a redus numarul de spire) .
Circuitul acordat dupa ARF a fost acordat tot prin reducerea numarului de spire.
Circuitul de intrare a fost acordat corespunzator (in mijlocul benzii).
Adevarul este ca momentan nu avem in plan sa masuram frecvente decit pina la circa 150 MHz.
Si mai adevarat este ca in imaginea de mai sus este prezentat un divizor de frecventa.
Dar iata comentariile - evident, doar pentru amuzament:
Pe vremuri, daca doreai un radiocasetofon ..."ca lumea", mergeai pe Str. Covaci (in Bucuresti) si sigur gaseai: SONY, SANYO, PHILIPS, NORDMENDE, ITT, AIWA, SHARP etc etc - sigur ca nu in magazin...pe strada, trebuia sa intri in vorba cu niste oameni... Poate uneori gaseai si in consignatiile din zona.
Dupa ce cumparai aparatul mult dorit observai ca aparatul de radio avea banda de MF CCIR 88-108MHz.
Aceasta banda trebuia modificata in OIRT 65-73MHz, altfel nu "prindea nimic". Se rezolva uneori destul de usor. Primul radio modificat de mine a fost un SANYO M2402 2F - acela cu scala rotunda (am gasit in zilele noastre si schema). Era prin 1980...dar asta e alta poveste.
In vremurile acestea, daca mai ai un radio cu norma OIRT trebuie sa il modifici pe norma CCIR- deci invers decit pe vremuri...ce vremuri: iarna era iarna, vara era vara, ma rog.
Chiar asta intentionez acum: sa modific un radio Interson (fabricat de Electronica si avind norma OIRT) pe 88-108MHz.
Multi vor spune ca nu mai are rost fiindca un telefon mobil de dimensiuni mici are deja radio. Asa e!
Acest divizor va fi conectat la un frecventmetru ce masoara pina la 10MHz si astfel vom putea masura si frecventa oscilatorului local al aparatului de radio.
NOTA:
-nu e un secret, circuitele integrate erau nemarcate, de pe vremuri
-divizorul functioneaza
-pentru amuzament: incercati sa identificati producatorul componentelor utilizate, daca nu reusiti --- scrieti-mi.
IC- CDB 490 fabricat de IPRS Baneasa
Rezistor rosu?
Rezistor verde?
Diode?
Tranzistor??
Oscilatorul a fost modificat in limitele gamei prin modificarea bobinei (s-a redus numarul de spire) .
Circuitul acordat dupa ARF a fost acordat tot prin reducerea numarului de spire.
Circuitul de intrare a fost acordat corespunzator (in mijlocul benzii).
RLC- metru JYE M162
In trecut am colaborat cu aceasta firma (JYE) care are produse de foarte buna calitate.
De curind au elaborat un nou aparat de masura R-L-C.
In urma bunei colaborari (desi scurta) ne-au trimis (gratis) un aparat sub format de kit.
L-am asamblat (foarte repede) si l-am testat (imediat).
Este perfect pentru hobby.
L-am alimentat de la un power-bank de forma unui paralelipiped pe care l-am montat sub cablaj.
De curind au elaborat un nou aparat de masura R-L-C.
In urma bunei colaborari (desi scurta) ne-au trimis (gratis) un aparat sub format de kit.
L-am asamblat (foarte repede) si l-am testat (imediat).
Este perfect pentru hobby.
L-am alimentat de la un power-bank de forma unui paralelipiped pe care l-am montat sub cablaj.
Sinclair ZX SPECTRUM
In 1982 aparea in Anglia acest mic computer personal realizat de firma Sinclair Research Ltd.
Probabil erau anii 1984-1985 cind am avut ocazia sa vad acest computer la un coleg, in Romania.
Atunci era la moda sa asamblezi o clona si asa am facut si eu. Dar in timp ce originalul avea un circuit integrat specializat (ULA), ei bine, clonele aveau circa 25 circuite integrate din familia 74xx/74LSxx pentru a inlocui acel ULA.
Dupa 40 de ani am dorit sa am un astfel de computer. Desi il puteam cumpara ...nu am vrut. Unde ar fi fost placerea?
Am cumparat doar cablajul si carcasa+tastatura si l-am asamblat. Majoritatea pieselor le aveam, fiind colectionate de-a lungul anilor. Circuitul ULA l-am primit - altfel nu incepeam proiectul. ULA original nu se (mai) gaseste la preturi potrivite sau nu se gaseste deloc. Exista unele clone ale acestui circuit realizate cu FPGA. Sint scumpe.
Evident nu m-am multumit numai cu constructia sa. Am adaugat si alte circuite in interior fara a-i afecta functionarea:
iesire video complex si S video, interfata joystick Kempston. Aceste module sint montate suprapuse in locul modulatorului RF.
Fiindca aveam componentele puse deoparte de prin 1995 am asamblat un modul de sunet cu AY3-8912.
Acest circuit se conecteaza pe conectorul de extensie si ofera un sunet de exceptie fata de sunetul generat
de un mic difuzor intern. Am introdus modulul intr-o carcasa de caseta audio. Evident, are un potentiometru de volum. o mufa de iesire de tip jack stereo si o mufa de alimentare USB. Utilizez o pereche de boxe stereo alimentate pe USB.
Sint destule jocuri care utilizeaza acest modul si pot spune ca unele chiar au un sunet placut/interesant (efecte speciale, muzica etc). Exista site-uri specializate care publica muzica pentru acest circuit.
In curind sper sa pot face un upgrade la modelul 128K RAM utilizind un GAL pentru selectia memoriei (deja cea din computer este RAM de 128K dar inca nu exista logica de adresare).
Urmariti aici stadiul proiectului !
Probabil erau anii 1984-1985 cind am avut ocazia sa vad acest computer la un coleg, in Romania.
Atunci era la moda sa asamblezi o clona si asa am facut si eu. Dar in timp ce originalul avea un circuit integrat specializat (ULA), ei bine, clonele aveau circa 25 circuite integrate din familia 74xx/74LSxx pentru a inlocui acel ULA.
Dupa 40 de ani am dorit sa am un astfel de computer. Desi il puteam cumpara ...nu am vrut. Unde ar fi fost placerea?
Am cumparat doar cablajul si carcasa+tastatura si l-am asamblat. Majoritatea pieselor le aveam, fiind colectionate de-a lungul anilor. Circuitul ULA l-am primit - altfel nu incepeam proiectul. ULA original nu se (mai) gaseste la preturi potrivite sau nu se gaseste deloc. Exista unele clone ale acestui circuit realizate cu FPGA. Sint scumpe.
Evident nu m-am multumit numai cu constructia sa. Am adaugat si alte circuite in interior fara a-i afecta functionarea:
iesire video complex si S video, interfata joystick Kempston. Aceste module sint montate suprapuse in locul modulatorului RF.
Fiindca aveam componentele puse deoparte de prin 1995 am asamblat un modul de sunet cu AY3-8912.
Acest circuit se conecteaza pe conectorul de extensie si ofera un sunet de exceptie fata de sunetul generat
de un mic difuzor intern. Am introdus modulul intr-o carcasa de caseta audio. Evident, are un potentiometru de volum. o mufa de iesire de tip jack stereo si o mufa de alimentare USB. Utilizez o pereche de boxe stereo alimentate pe USB.
Sint destule jocuri care utilizeaza acest modul si pot spune ca unele chiar au un sunet placut/interesant (efecte speciale, muzica etc). Exista site-uri specializate care publica muzica pentru acest circuit.
In curind sper sa pot face un upgrade la modelul 128K RAM utilizind un GAL pentru selectia memoriei (deja cea din computer este RAM de 128K dar inca nu exista logica de adresare).
Urmariti aici stadiul proiectului !
Circuit pentru iesire video (THS7314), reset si NMI (ambele functii cu PIC12F683 si un singur buton pentru ambele functii !)
Interfata Joystick Kempston (74LS244 si 74LS138)
Interfata sunet stereo cu AY 3 -8912
ZX SPECTRUM - faza 1 (Z80, ROM, ULA, RAM video, iesire video A/N- fara LM1889)
ZX SPECTRUM complet
2023
Radio FM cu CXA 1538S
Un radio cu un singur IC ce contine tunerul, amplificatorul FI, demodularea si decodorul stereo. Are indicator pentru acord si pentru receptie stereo.
Tape computer
Am reconditionat un mic casetofon utilizat pentru computerul SPECTRUM. Dar acest casetofon nu are contor.
Desi aveam un contor mecanic - si am instalat unul la un casetofon tip Electronica - la acesta nu a fost loc suficient sa il instalez. Asa ca urmatoarea idee a fost sa construiesc un contor electronic cu microcontroler PIC si afisaj LED cu 4 digiti.
Placa de test este cea de mai jos. De fapt, sistemul va avea mai multe functii, nu numai de contor.
Casetofonul are oprire automata la sfirsitul casetei doar pe functia de redare...si nu functioneaza prea stralucit...este modelul cu palpator pe banda. De aceea am instalat si un electromagnet care sa realizeze oprirea mecanismului pe orice functie. Acesta actioneaza sistemul de (de)blocare a butoanelor si opreste astfel pe orice functie.
Actionarea electromagnetului se facea (clasic) cu un circuit care il alimenta daca nu mai primea impulsuri de la un contact actionat de o rola.
Cu acest sistem voi putea sa actionez si electromagnetul de oprire la capat de banda.
Functii sistem:
-contor pe 4 cifre
-programarea numarului la care sa se opreasca
-afisarea numarului de oprire
-memorarea contorului pentru doua casete utilizate (de exemplu caseta originala si caseta copie)
-autostop pe orice functie (PLAY/FF/REW)
-indicare functie (PLAY/STOP/REC/<>)
Sistemul are 6 butoane de comanda (RESET, SET, M1,M2, INC, SEL) cu functii anume pe modul de PLAY/STOP si programare.
In curind voi experimenta cu un afisaj OLED 128x64 de mici dimensiuni.
La acesta voi utiliza doar 4 butoane iar functiile lor se vor schimba conform meniului in care sistemul va opera.
Functiile lor se vor afisa pe OLED. Evident ca va fi mai prietenos si nu va fi nevoie de marcarea functiilor pe o eticheta sub fiecare buton.
Urmariti evolutia proiectului!
Desi aveam un contor mecanic - si am instalat unul la un casetofon tip Electronica - la acesta nu a fost loc suficient sa il instalez. Asa ca urmatoarea idee a fost sa construiesc un contor electronic cu microcontroler PIC si afisaj LED cu 4 digiti.
Placa de test este cea de mai jos. De fapt, sistemul va avea mai multe functii, nu numai de contor.
Casetofonul are oprire automata la sfirsitul casetei doar pe functia de redare...si nu functioneaza prea stralucit...este modelul cu palpator pe banda. De aceea am instalat si un electromagnet care sa realizeze oprirea mecanismului pe orice functie. Acesta actioneaza sistemul de (de)blocare a butoanelor si opreste astfel pe orice functie.
Actionarea electromagnetului se facea (clasic) cu un circuit care il alimenta daca nu mai primea impulsuri de la un contact actionat de o rola.
Cu acest sistem voi putea sa actionez si electromagnetul de oprire la capat de banda.
Functii sistem:
-contor pe 4 cifre
-programarea numarului la care sa se opreasca
-afisarea numarului de oprire
-memorarea contorului pentru doua casete utilizate (de exemplu caseta originala si caseta copie)
-autostop pe orice functie (PLAY/FF/REW)
-indicare functie (PLAY/STOP/REC/<>)
Sistemul are 6 butoane de comanda (RESET, SET, M1,M2, INC, SEL) cu functii anume pe modul de PLAY/STOP si programare.
In curind voi experimenta cu un afisaj OLED 128x64 de mici dimensiuni.
La acesta voi utiliza doar 4 butoane iar functiile lor se vor schimba conform meniului in care sistemul va opera.
Functiile lor se vor afisa pe OLED. Evident ca va fi mai prietenos si nu va fi nevoie de marcarea functiilor pe o eticheta sub fiecare buton.
Urmariti evolutia proiectului!
Versiunea cu OLED 128x64
Proiectul a fost continuat cu acest tip de afisaj. Avantajele sint evidente. Se utilizeaza doar 4 butoane iar functia lor se afiseaza pe display.
Proiectul a fost continuat cu acest tip de afisaj. Avantajele sint evidente. Se utilizeaza doar 4 butoane iar functia lor se afiseaza pe display.
2024
Modul tensiune alimentare programabila pentru programator PICKIT2
Progrmatorul PICKIT2 utilizat este o clona de buna calitate cumaparat de la firma Aptinex din SriLanka prin anul 2013.
Acesta are si un soclu de programare dar si port ICSP. Ce nu are ...este posibilitatea de a alimenta automat la tensiunea corespunzatoare pentru microcontolerul utilizat. Pina acum am utilizat doar uC cu alimentare la 5V dar s-a ivit ocazia sa utlizez si la 3,3V. In principiu, programatorul permitea schimbarea tensiunii cu ajutorul unui jumper...ceea ce era cam incomod. Am realizat o placa ce contine citeva componente si reprezinta un convertor PWM-CC. Semnalul PWM vine din programator fiind dja prevazut cu aceasta iesire. Am adaugat placa sub programatator. Schema este copiata dupa cea originala a PICKIT2.
Progrmatorul PICKIT2 utilizat este o clona de buna calitate cumaparat de la firma Aptinex din SriLanka prin anul 2013.
Acesta are si un soclu de programare dar si port ICSP. Ce nu are ...este posibilitatea de a alimenta automat la tensiunea corespunzatoare pentru microcontolerul utilizat. Pina acum am utilizat doar uC cu alimentare la 5V dar s-a ivit ocazia sa utlizez si la 3,3V. In principiu, programatorul permitea schimbarea tensiunii cu ajutorul unui jumper...ceea ce era cam incomod. Am realizat o placa ce contine citeva componente si reprezinta un convertor PWM-CC. Semnalul PWM vine din programator fiind dja prevazut cu aceasta iesire. Am adaugat placa sub programatator. Schema este copiata dupa cea originala a PICKIT2.
Asamblat, arata ca in imaginea urmatoare (placa adaugata este sub programator):